România şi Bulgaria scapă de clauza pe justiţie, dar rămân în continuare sub monitorizarea CE

Raportul pe justiţie ce va fi prezentat miercuri de Comisia Europeană nu recomandă activarea clauzei de salvgardare, care mai putea fi aplicată până la sfârşitul anului, însă monitorizarea va continua până când sistemul judiciar va funcţiona corect, iar clasa politică va susţine lupta anticorupţie.

În al treilea an de la aderare, România şi Bulgaria au făcut prea puţine progrese în reforma sistemului judiciar şi în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate pentru a determina Comisia Europeană să recomande
încheierea monitorizării sub aşa-numitul mecanism de cooperare şi verificare (MCV) - aceasta va fi concluzia principală a rapoartelor ce vor fi prezentate miercuri la ora 13.00 (14.00, ora României) de către executivul european.

Potrivit proiectului de raport consultat de NewsIn, CE va sublinia că "nu există nici o legătură directă" între durata mecanismului şi activarea clauzelor de salvgardare, limitată la trei ani de la data aderării, adică până în decembrie 2009. Clauza de salvgardare ar fi însemnat blocarea recunoaşterii automate în spaţiul european a sentinţelor şi deciziilor judecătoreşti din România sau Bulgaria.

"În dezbaterea publică legată de MCV apare adesea confuzia între durata probabilă a mecanismului şi termenul-limită pentru aplicarea clauzelor de salvgardare conţinute în Tratatul de aderare", se arată în proiectul de raport. "MCV a intrat acum în al treilea an de existenţă. Nu a fost introdus pentru o perioadă fixă de timp şi va putea fi eliminat doar când toate obiectivele de referinţă (benchmarks) vor fi îndeplinite în mod satisfăcător", subliniază Comisia Europeană.

Raportul va fi discutat vineri în grupul de lucru din Consilul de miniştri UE, în pregătirea întâlnirii miniştrilor de externe din septembrie sau octombrie. Diplomaţia română încearcă să convingă statele membre că e nevoie de o "strategie de ieşire" de sub mecanism, însă un grup important de ţări - Germania, Olanda, Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Danemarca şi Austria - sunt sceptice că Bucureştiul va continua reformele odată eliminat mecanismul de cooperare şi verificare.

Organizaţia neguvernamentală Transparency International - ce realizează indexul anual privind percepţia corupţiei - a atras, de asemenea, atenţia cu privire la necesitatea monitorizării. "Transparency International este profund îngrijorată că o ridicare prematură a actualului mecanism de cooperare şi verificare al UE în ceea ce priveşte progresele în lupta anticorupţie din cele două ţări ar putea opri sau chiar anula reformele atât de necesare în Bulgaria şi România şi ar periclita reformele mai ample ce fac parte din aderarea la UE", se arată într-un comunicat TI transmis marţi redacţiilor.

În proiectul de raport, experţii CE admit că obiectivele sunt de lungă durată, cum ar fi combaterea cauzelor corupţiei, şi că schimbarea "poate veni doar din sânul societăţii româneşti". În acest context, se arată în raport, mecanismul de cooperare şi verificare este doar un "instrument de ajutor", neputând înlocui angajamentul societăţii româneşti şi al clasei politice pentru a "alinia sistemul şi practica judiciară la standardele UE".