joi, 9 iulie 2009

Interlopii, protejaţi de judecători

eşi comit fapte pedepsite cu ani grei de puşcărie, zeci de infractori periculoşi continuă să se bucure de libertate cu acordul magistraţilor, fără niciun temei legal
.
Tentativă de omor calificat, jaf, tâlhărie, sechestrare de persoane, tortură, şantaj, furturi în serie, proxenetism, vătămare corporală gravă, distrugere calificată, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Toate aceste infracţiuni - pentru care procedura penală prevede arestarea preventivă, pe motiv că autorii reprezintă un pericol social odată ce le comit - figurează în „palmaresul“ multor lideri ai lumii interlope din toată ţara, care însă, cu voia judecătorilor, se bucură de libertate.
Articolul 148 din Codul de Procedură Penală prevede, la litera f, că măsura arestării preventive poate fi luată dacă „inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare
de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică“.
„Cu alte cuvinte, dacă îi poţi aplica o amendă pentru tulburarea ordinii publice, e greu de conceput cum poţi admite că o persoană acuzată de tentativă de omor calificat - infracţiune pedepsită cu minimum şapte ani şi jumătate de închisoare - nu reprezintă pericol social şi poate fi lăsată în libertate. Mă întreb, pe ce lege îşi poate baza un magistrat o astfel de decizie. Pentru că e clar: nu se bazează pe Codul Penal românesc. (...) E frustrant să lucrezi chiar şi ani buni la un caz, să strângi probe, să convingi martori să vină în instanţă, să fii sigur că-l vei vedea pe infractor după gratii şi să te trezeşti că judecă torul decide să-l pună în libertate pe motive care nu au nicio susţinere legală“, arată unul dintre judiciariştii cu state vechi în poliţie.
EVZ vă prezintă în continuare doar câteva situaţii în care deciziile adoptate de magistraţi sunt nu doar uluitoare, ci şi în contradicţie cu legea, după cum apreciază specialiştii.
CONSTANŢA
Grupările „Fraţii“ şi „Spaniolul“, protejate
Unii dintre cei care pot spune că s-au bucurat de o clemenţă excesivă din partea judecătorilor sunt membrii grupărilor de interlopi constănţeni „Fraţii“ şi „Spaniolul“, care, prin luptele de stradă purtate în ultimii patru ani, au „decapitat“ atât poliţia judeţeană, cât şi pe cea a municipiului Constanţa. Doar la începutul anului trecut, o parte dintre aceştia au fost puşi sub învinuire în două dosare penale, pentru infracţiuni care le-ar putea aduce până la 15 ani de puşcărie.
„E vorba, de fapt, despre două răfuieli, produse
în stradă, în care magistraţii nu au dat nicio soluţie de mai bine de un an şi jumătate“, spun surse judiciare. Pe 16 februarie 2007, pe Strada Atelierelor, din municipiul Constanţa, Cristian Gheorghiu, zis „Cristel“, de 38 de ani - unul dintre liderii grupării „Fraţii“ -, a fost tăiat pe cap, pe spate şi pe mâini cu un cuţit de Lucian Călimărea, zis „Călin Nebunu’“ şi de Cristian Gherghişan, membri ai grupării rivale, „Spaniolul“. Cei doi i-au zdrobit apoi picioarele lui „Cristel“, i-au rupt o mână şi l-au abandonat într-o baltă de sânge.
„Dosarul în care Călimărea şi Gherghişan au fost acuzaţi de tentativă la omor calificat se află şi acum pe rolul Tribunalului Constanţa, iar magistraţii nu au început nici măcar audierile de fond. Între timp, cei doi se bucură în continuare de libertate“, spun surse judiciare. Potrivit acestora, nici victima, Cristel, nu este uşă de biserică. Pe 3 mai anul trecut, acesta şi alţi şapte membri ai grupării „Fraţii“ au fost trimişi în judecată, sub acuzaţiile de tentativă la omor calificat, tâlhărie, vătămare corporală, lovire, distrugere, ultraj şi tulburarea liniştii publice, în cazul celebrului scandal pe care l-au provocat în august 2006 la Hotelul Flora din Mamaia.
„Toţi sunt liberi, iar răfuielile în stradă continuă. Cât despre acest dosar, nici la mai bine de un an şi patru luni de când le-a parvenit, judecătorii nu au început procesul pe fond“, adaugă sursele citate.