Mona Muscă, cercetată pentru fals şi uz de fals

Fosta deputată este cercetată penal de procurori într-un dosar
în care este acuzată de fals şi uz de fals. Aceasta a susţinut într-o declaraţie la intrarea în Parlament că nu a colaborat cu Securitatea, fapt infirmat de CNSAS

Procurorii Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au solicitat Camerei Deputaţilor să comunice data exactă în care a încetat calitatea de deputat a Monei Muscă, în vederea soluţionării dosarului 745/2007. Cererea confirmă faptul că fosta liberală este cercetată penal de procurori pentru fals şi uz de fals, infracţiune pedepsită de lege cu închisoare de la 3 luni la 2 ani, pentru că a semnat o declaraţie pe propria răspundere la intrarea în Parlament, în 2004, prin care susţinea că nu a făcut poliţie politică, fapt infirmat apoi de un verdict al CNSAS.
Potrivit legii, verdictul de poliţie politică dat de CNSAS unui demnitar atrage după sine un dosar penal în care procurorii trebuie să confrunte sentinţa instanţei cu declaraţia pe propria răspundere dată de parlamentarul în cauză la începerea mandatului.

Or, până în acest moment, instanţa a decis că Muscă a făcut poliţie politică.
Contactat de Cotidianul, Valeriu Stoica, avocatul Monei Muscă, a fost reţinut în comentarii: “Sunt chestiuni de rutină. Nu mă pot pronunţa şi chiar nu vreau să comentez nimic pe tema asta”.
Solicitarea Secţiei de urmărire penală şi criminalitate a Parchetului în cazul Monei Muscă a fost însă respinsă luni de Camera Deputaţilor din cauza viciilor de procedură. Potrivit deputatului Valeriu Zgonea, cererea - semnată de procurorul Marius Iacob - trebuie să fie semnată de procurorul general.
În martie 2007, Muscă şi-a dat demisia din Parlament, după ce, în septembrie 2006, aceasta a primit verdict de poliţie politică din partea CNSAS. Scandalul fusese lansat însă de liderul PIN, Lavinia Şandru, care o acuzase pe aceasta că a dat informări despre studenţii străini, sub numele de cod „Eva“ sau „Dana“, în 1970, pe vremea când era cadru didactic la Institutul de Lingvistică al Universităţii din Timişoara. Muscă a fost nevoită să recunoască, mai întâi, că a furnizat date despre studenţii străini, însă nu Securităţii, ci conducerii instituţiei la care lucra, după care, într-o conferinţă de presă organizată ad-hoc, a făcut mărturisiri complete despre angajamentul pe care l-a semnat cu poliţia politică. Muscă le-a cerut magistraţilor Curţii de Apel, în decembrie 2006, să desfiinţeze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Mona Muscă s-au hotarât să conteste însă această decizie a Curţii de Apel printr-o cale extraordinară de atac (revizuire - n.red.), iar dosarul a fost trimis, pe un circuit intern, la Secţia Civilă a Curţii, termen pe 2 octombrie. Mona Muscă a anunţat în urmă cu câteva săptămâni că nu va mai candida
pentru Parlament, nici din partea PD-L, nici ca independent, punând capăt prin acest gest unui şir de speculaţii care au prefigurat în ultimul an revenirea acesteia în politică.
Ce prevede Codul penal
Art. 291. - Uzul de fals
Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă când înscrisul este sub semnătură privată.
Art. 292. - Falsul în declaraţii
Declararea necorespunzãtoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi dintre cele la care se referã art. 145, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurãrilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.