Jaful ca atribut al suveranitatii

La 1 ianuarie 2007, in momentul aderarii, starea Justitiei din Romania era departe de a satisface standardele europene in materie de independenta, iar combaterea coruptiei la nivel inalt reprezenta doar o promisiune. Pentru a sprijini Bucurestiul sa recupereze decalajele, Bruxelles-ul a elaborat un asa-numit "mecanism de cooperare si verificare" ce includea patru "obiective specifice" (benchmark): reforma sistemului judiciar, instituirea unei agentii de integritate, combaterea coruptiei la nivel inalt si combaterea coruptiei in administratia locala. Comisia Europeana se angaja sa monitorizeze progresele realizate si sa elaboreze rapoarte periodice, sa recomande sprijin financiar
sau eventuale sanctiuni mergand de la suspendarea fondurilor europene pana la activarea clauzei de salvgardare, care presupune ca deciziile instantelor din Romania nu ar mai fi recunoscute in UE.
In raportul publicat pe 23 iulie, la capitolul care priveste obiectivul al treilea, Comisia apreciaza ca Parlamentul Romaniei nu pare sa fie "suficient de constient" de problema coruptiei la nivel inalt. Dupa ce aminteste decizia Curtii Constitutionale in cazul Nastase (prin care li
s-au acordat fostilor ministri privilegiile celor aflati in functie), faptul ca aceeasi Curte a hotarat ca cercetarea ministrilor parlamentari sa fie avizata si de Parlament sau ca Guvernul le-a interzis, prin ordonanta de urgenta, autoritatilor fiscale sa elaboreze rapoarte tehnice la cererea procurorilor, Comisia conchide ca, de fiecare data, sentintele Curtii Constitutionale ori amendamentele legislative nu au facut decat sa restrictioneze actiunile Departamentului National Anticoruptie sau sa mareasca numarul de conditii ce trebuie satisfacute inainte de inceperea urmaririi penale.

Toate aceste amendamente impiedica anchetarea cazurilor de coruptie la nivel inalt si obstructioneaza calea spre atingerea obiectivului. In consecinta, Comisia subliniaza nevoia de continuitate institutionala: "In special procedurile de numire si revocare in functiile de rang inalt relevante trebuie mentinute. Performantele solide ale DNA in anchetarea unor cazuri de coruptie proeminente nu trebuie impiedicate daca se doreste continuarea progreselor spre atingerea obiectivului" trei.
Cu alte cuvinte, Comisia a constatat ca in ultimul an Parlamentul, Guvernul, Curtea Constitutionala si Inalta Curte de Casatie nu au facut altceva decat sa introduca reglementari si sa ia decizii care complica procedurile si ingreuneaza pana la blocaj lupta anticoruptie si a cerut autoritatilor de la Bucuresti sa nu modifice procedurile de numire si revocare a procurorilor-sefi ai DNA si DIICOT. Or, exact acest lucru l-a facut Comisia juridica a Senatului saptamana trecuta, cand a decis ca procurorii-sefi sa fie numiti de Consiliul Superior al Magistraturii.

Era absolut firesc, asadar, ca purtatorul de cuvant al Comisiei sa atraga atentia celor de la Bucuresti ca nu isi respecta angajamentele. Nici vorba, asadar, de "obraznicie" sau de "opinie personala". Atat Sergiu Andon, cat si Norica Nicolai stiau perfect ce au facut si care va fi reactia Bruxelles-ului.
Pana aici, nimic nou. Nu mai este de mult un secret ca Parlamentul Romaniei s-a transformat intr-una dintre cele mai eficiente arme de aparare a coruptiei la nivel inalt, in dispret fata de interesul national. Noutatea este alta: excedat de criticile Comisiei Europene, presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, a vorbit despre "amestec in treburile interne ale Parlamentului", iar aceeasi Nicolai a amintit ca "Romania este tara suverana". Mai mult, Vacaroiu vrea sa convoace o sedinta a Camerelor reunite pentru a dezbate "ingerintele".
A aduce in discutie "suveranitatea nationala" schimba esential regulile jocului, pentru ca suveranitatea este un cuvant care da fiori la Bruxelles dupa esecurile repetate de reformare a institutiilor comunitare. Practic, Parlamentul Romaniei semnaleaza UE ca este dispus sa mearga chiar pana la o confruntare directa. "Suveranitatea" si "neamestecul in treburile interne" fac parte din terminologia razboiului rece, iar prin amenintarile de saptamana trecuta Legislativul Romaniei anunta ca este gata de razboi. Vom deveni in acest fel prima tara din UE care va fi facut din jaf si coruptie un atribut al suveranitatii nationale, dar, pe de alta parte, cum altfel s-ar fi putut incheia o tranzitie frauduloasa decat cu institutionalizarea fraudei?